(8.9.1923 – 3.11.2003)

„Autorul unuia dintre cele mai populare cântece din Rusia, „Zheravi”, s-a născut în familia poetului popular avar Gamzat Tsadas̀ în regiunea Khunza din Daghestan. Primele publicații ale lui Rasul sunt la vârsta de 9 ani, la 16 ani a absolvit Școala Pedagogică Avar, iar la 17 ani este deja profesor. După 1941 a fost asistent de regie, jurnalist, în 1950 a absolvit „A. М. Gorki” din Moscova. O personalitate publică, politician, un ambasador al literaturii în țările africane și asiatice, dar mai presus de toate – marele poet al Daghestanului. Rasul Gamzatov a creat lucrări în limba sa maternă, care sunt traduse în aproape toate limbile lumii. El i-a tradus în avar pe Pușkin, Lermontov, Esenin și Maiakovski, multe dintre poeziile poetului sună ca niște cântece compuse de Jan Frankel, Raimonds Pauls și alții.
Cea mai personală revelație a lui Rasul Gamzatov este cartea sa „Daghestanul meu” – o poveste despre viața și oamenii acestei națiuni, despre limba minunată în care îi cântă sufletul. Acesta este motivul pentru care i s-a acordat titlul de „Poet al poporului din Daghestan”. Gamzatov este premiat de multe ori în Rusia și în întreaga lume pentru activitatea sa. A primit ordine și distincții, printre care Ordinul Sfântului Apostol Andrei (pentru contribuția sa la dezvoltarea literaturii autohtone și pentru activitatea sa socială), Ordinul Prietenia Națiunilor, premiul internațional „Cel mai bun poet al secolului XX”. Destinul l-a condus și în Bulgaria. S-a îndrăgostit de Munții Rodopi, care semănau cu munții săi natali. Este ales cetățean de onoare al orașului Smolyan, este onorat cu Ordinul Chiril și Metodiu și a câștigat Premiul Internațional Hristo Botev, despre care vorbea cu mare emoție. Rasul Gamzatov își exprimă dragostea pentru pământurile și poporul bulgar în poezie. Una dintre dedicațiile sale este „Un exemplu de măreție”.
Bulgaria are un teritoriu mic,
dar cu inimi bune este plină;
întâmpinat cu atâta dragoste, nu-i așa
nu ai vrea să amâni despărțirea?
În orice casă aș intra acolo,
deși camerele sunt foarte diferite,
Voi întâlni prieteni peste tot, știu,
și țin la obiceiurile sacre.
Să grăbești pe oaspeți spre casă nu e bine –
Un caucazian ca mine va înțelege.
Eu sunt un vizitator și par a fi acasă,
Nu știu dacă veți înțelege încântarea mea…
Bulgaria este mică ca suprafață,
dar imensă în virtuți.
După atâția ani, ea își amintește
Soldații care au murit pentru ea în luptă;
cu respect le citesc numele
Pe monumentele bătăliilor din trecut.
Și gândul își revine
La Shipka, ascunsă în Balcani, bătrânul…
Bulgaria e mică ca pământ,
dar eu nu voi uita Bulgaria.
Pentru că această țară mică
nu a tresărit nici măcar o clipă în fața amenințărilor…
Pentru mine Munții Stara Planina este aproape
și această minunată vale a trandafirilor!
Îmi place Yantra, am ascultat mult timp cum
Maritsa îmi trimite cântece mângâietoare,
de la Dunăre până în sud
Sufletul din suflet te așteaptă aici.
Cu farmecul unei tinere și frumoase domnișoare,
Ea a trecut cu brio peste obstacole,
Deși e mică ca pământ,
Bulgaria este un exemplu de măreție.
*Autorul bustului-monument al lui Rasul Gamzatov este Artistul Popolar din Daghestan și Rusia – Geybat Geybatov (Gimbat Gimbatov). El este creatorul a peste 80 de lucrări monumentale în capitala Mahacikala și în alte orașe și localități din republică. Pentru participarea sa la expoziții internaționale, rusești și republicane este distins cu numeroase medalii, diplome, diplome de onoare. De asemenea, este distins cu Premiul republican care poartă numele poetului popolar avar Gamzat Tsadas̀ și Halim-bek Musayasula, Premiul de Stat al Republicii Daghestan, titlurile onorifice de „Artist popular din RASSD” (Republica Autonomă Sovietică Socialistă Daghestan), „Artist popular din Federația Rusă” etc. În colecția sa muzeală se află portrete ale lui Rasul Gamzatov, Tagir Khryugsky, sculptorul H. B. Askar-Sarajji, de asemenea, are lucrări de plastică mică.