(15.10.1859 – 1.1.1906)

La 6 martie 2018, în prezența ministrului Culturii din Republica Osetia de Nord – Chermen Dudayev, și a sculptorului Ibrahim Khayev, a fost inaugurat monumentul lui Kosta Levanovici Hetagurov

Fondatorul literaturii osetiene a avut o soartă dificilă. S-a născut în satul Nara, Osetia de Nord, în familia unui ofițer al armatei ruse. Mama sa a murit când el avea doar 2 ani – aceasta a fost cea mai mare durere a sa și una dintre temele despre care a scris de-a lungul întregii sale vieți. A absolvit un pro-gimnaziu în Vladikavkaz, apoi s-a mutat în regiunea Kuban, unde a fondat satul Georgievsko-Osetinskoye (astăzi poartă numele poetului). Până în 1881 a studiat la gimnaziul din Stavropol, iar în luna august a aceluiași an a fost admis cu una dintre cele două burse la Universitatea de Arte din St. petersburg. Doi ani mai târziu, bursa a fost suspendată, iar în anul 1885 tânărul artist s-a întors în Osetia sa natală, unde și-a petrecut cei mai grei ani. S-a îmbolnăvit de tuberculoză, dar nu a încetat să se ocupe de literatură, jurnalism, desen.

Hetagurov a scris poezii în limba rusă pe când era elev. Când s-a întors în Osetia, încă nu existau publicații literare. Dar poetul a început să creeze lucrări în limba sa maternă și în anul 1889 a fost publicat poemul „Fatima”, iar mai târziu – „Înaintea curții”, „Stânci plângătoare” și eseul etnografic „Doamna”. În acestea, Hetagurov vorbește despre viața dificilă a osețienilor și și-a exprimat ideile sale iubitoare de libertate. Cu cartea sa „Cadoul meu pentru copiii din Osetia” a lansat, de asemenea, literatura pentru copii din Osetia. Și-a încheiat viața la Vladikavkaz – bolnav, singur, dar cu o inimă nobilă, deschisă către oameni și artă.

*Bustul este opera talentatului sculptor osetic, membru al Uniunii Artiștilor, Ibrahim Haev. El este un succesor al tatălui său – Vladimir Haev, dar acum se bucură de numele artistului care exprimă sufletul Osetiei. Lucrările sale în aer liber – „Măgărușul și cățelușul”, „Băiatul cu aparatul de fotografiat”, precum și figurile celor doi bărbați care joacă Tablă pe o bancă din centrul orașului Vladikavkaz („Нардисты „), au devenit deja embleme ale capitalei Osetia prin spiritul de umanitate și simplitatea naturală pe care le emană.