În anul 851, cel mai mare dintre frații tesaloniceni, Metodiu s-a călăgurit în mănăstirea Polychron, situată pe Muntele Olimp, în localitatea Vitinya. În același an, după ce s-a întors din misiunea sa la sarazini, Constantin-Ciril s-a dus pentru a locui cu fratele său în mănăstire.

Din acel moment, cei doi au început să se gândească de ce fel de scriere aveau nevoie slavii pentru a învăța să citească cărți creștine. În 855 au creat un alfabet pe care l-au numit „glagolitic”. Numele său provine de la „verb”, care în majoritatea limbilor slave însemna „cuvânt”, și de unde „glogolati” – „vorbesc”. Astfel, numele alfabetului glagolitic sugera că caracterele sale puteau fi vorbite în scris. Iar cel care putea vorbi în scris putea și citi. Adică, să facă cel mai important lucru – să învețe lucruri noi. De aceea, în bulgară, rusă, sârbă și alte limbi slave, cuvântul „verb” a ajuns mai târziu să însemne „acțiune”, a face.