Bulgarii au cerut din nou ajutorul lui Boris Mihail din cauza raidurilor maghiare din nord, care au complicat războiul deja dificil cu Bizanțul (894-896). Boris-Mihail le poruncește să postească timp de trei zile, să se pocăiască și să facă rugăciuni sincere către Dumnezeu pentru ajutor. Când începe bătălia, întreaga armată este cuprinsă de exaltarea credinței. Luptele sunt crâncene, dar cu puterea crucii, bulgarii reușesc să-i respingă pe invadatori.

Aceasta este singura victorie militară a regelui Boris, pe care a obținut-o ca călugăr cu sabia, cu cuvântul și convingerea în ajutorul lui Dumnezeu. Următorii 10 s-a dedicat „vegherii și rugăciunilor”. A părăsit lumea pământească pe data de 2 mai 907, iar Biserica bulgară l-a proclamat imediat sfânt.